Ocolul Silvic de regim Zetea sa , Email: ospliban@yahoo.com, Tel: +40266 241 192, sat. Zetea nr. 272
RO HU
 

Strategia de vizitare al sitului

«« inapoi

Strategia de vizitare al sitului Natura 2000- ROSCI0090 Harghita Mãdãraº

 

 

            Strategia de vizitare este baza planului de managament al vizitatorilor ce este cuprins în planul de managament întocmit pentru întregul sit de Natura 2000- Harghita Mãdãraº.

 

  1. Zonarea ºi obiectivele din punct de vedere al conservãrii naturii

Obiectivul principal al sitului ROSCI0090- Harghita Mãdãraº este protecþia habitatelor de

importanþã comunitarã, enumerate în Formularul Standard Natura 2000, ca turbãrii cu vegetaþie forestierã (91D0), turbãrii active (7110), pãduri acidofile de Picea abies (9410), tufãriºuri alpine ºi boreale (4060), peºteri cu acces interzis pentru public (8310), precum specii mamifere, amfibieni ºi reptile, nevertebrate, plante enumerate în anexa II. a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Canis lupus (1352), Ursus arctos (1354), Bombina variegata (1193), Triturus montandoni (2001), Leptidea morsei (4036), Campanula serrata (4070) ºi altele.

            Din suprafaþa sitului cca. 65-70% sunt ocupate de pãduri acidofile de Picea abis ale cãror protecþie se realizeazã prin respectarea întocmai a prevederilor amenajamentelor silvice ºi silvopastorale. În interiorul acestor pãduri pânã în prezent s-au identificat douã arii naturale de interes naþional de tipul. Turbãria cu vegetaþia forestierã Lacul Dracului (nr. 2493) ºi tinovul activ Rákosi Szökõláp în curs de avizare.

            Pe aceste douã arii naturale de interes naþional în cadrul Strategiei de vizitare ºi al planului de managament de vizitare se constituie douã zone distincte.

            Strategia de vizitare se bazeazã pe individualizarea celor douã zone, dar ºi legarea lor prin reþele de itinerarii turistice, de localitãþile rurale ºi urbane situate în afara perimetrului sitului.

Importanþa zonei tinovului activ Rákosi Szökõláp este amplificat de vecinãtatea complexului turistic Cabana Mãdãraº, cel mai vizitat punct din cadrul sitului cu potenþial ridicat de dezvoltare al turismului pedestru, ecvestru ºi a sporturilor de iarnã.

            În afara celor douã mari zone este necesar stabilirea de subzone, constituite pe raze administrative a comunelor, fiecare cu specificul ei de structura proprietãþii, tradiþie, numãrul populaþiei, implicare în turism rural, capacitãþi de cazare, posibilitãþi de acces. Astfel, cele mai important subzonã Izvoare-Ivó, din raza comunei Zetea, altele fiind subzona Vlãhiþa- Cãpâlniþa, Mãdãraº- Racu, Dãneºti- Cârþa ºi Liban- ªicasãu.

 

  1. Analiza situaþiei actuale ºi viitoare a vizitatorilor în zona sitului ROSCI0090- Harghita Mãdãraº

În prezent punctul principal de þintã ai vizitatorilor este zona ariei protejate Rákosi Szökõláp, în care este integrat vârful Mãdãraº (1804m) ºi Complexul turistic de cabane Mãdãraº.

            Sunt douã perioade, cel estival, între mijlocul lunii iunie-sfârºitul lunii august ºi apoi perioada decembrie-aprilie condiþionat de stratul de zãpadã ce permite practicarea sporturilor de iarnã (schi alpin, excursii cu motosãnii).

            Majoritatea vizitatorilor în timpul verii sunt turiºti din reþeaua turismului rural ai comunei Zetea, Cãpâlniþa ºi oraºul Vlãhiþa, proprietarii caselor de vacanþã ºi musafirii acestora din satul Izvoare- Ivó, Subcetate, ªicasãu-Liban situate în apropierea perimetrului sitului dinspre partea vesticã. Se estimeazã cca. 15-20 mii de vizitatori, marea majoritate cu þintã finalã vârful Mãdãraº. Tinovul activ Rákosi Szökõláp datoritã lipsei de panouri de informare, în prezent nu este vizitat în mod organizat. Aceºti vizitatori nu au sejur, coboarã la locurile de cazare din vale, în afara perimetrului sitului.

            În timpul iernii, la sfârºitul sãptãmânilor începând din mijlocul lunii decembrie, timp de 2-3 zile pe sãptãmânã numãrul vizitatorilor se ridicã la 400-500 persoane din care cca. 300 persoane folosesc de potenþialul de cazare existente în cca. 18-20 pensiuni de diferite capacitãþi. La acestea se adaugã ºi perioada sãrbãtorilor de iarnã, cca. ºapte zile cu folosirea la maxim a posibilitãþile de cazare. În total iarna sunt prezenþi cca. 10-12 mii de vizitatori, fãrã intenþii de vizitare al tinovului activ Szökõláp, acoperit cu strat gros de zãpadã.

            Tot în timpul iernii se activeazã proprietarii de motosanii, care din lipsa de trasee stabilite circulã ºi în zona tinovului activ, cu efecte negative pentru vegetaþie specificã.

            În timpul iernii pentru practicarea sporturilor de iarnã- schi alpin, deja existã o infrastructurã dezvoltatã, sunt douã pârtii de schi dotate cu telescaune, lungimea pârtiilor sunt între 800 m pârtia Sugó ºi 1100 m Mihaiu Mare, acesta din urmã cu dificultate ridicatã. Existã ºi un babylift de 200 m pentru începãtori. Pârtiile sunt largi, nivelate cu buldozere ºi iarna se administreazã zãpadã cu tinuri ce se bãtãtoreºte cu tãvãlug.

            Numãrul relativ de mare de vizitatori, pedestriºti, vara concentraþi pe 2-3 luni, nu au în prezent impact negativ la nivelul ariei protejate. Cele douã puncte de rezervaþii naturale strict protejate din lipsa panourilor informative nu au publicitate. Impactul negativ constituie, tot din lipsa traseelor marcate, circulaþia quadurilor, îndeosebi în zona tinovului activ precum ºi în prezenþa culegãtorilor de afine contribuie la rãspândirea de deºeuri, vetre de foc, etc. Circulaþia quadurilor contribuie la declanºarea fenomenului de eroziune în adâncime, îndesirea traseelor atât pe pãºuni cu efectul reducerii suprafeþei productive, cât ºi în arborete unde se distrug, se rãnesc seminþiºul natural, se zdrelesc tulpinii arborilor ºi gazele de eºapament perturbã ecosistemul foarte sensibil.

            În timpul iernii circulaþia motosãniilor perturbã atât liniºtea necesarã adãposturilor de iernare a urºilor, cât ºi rad vârfurile puieþilor de regenerãrile naturale din arborete, cât ºi în tinovul activ Szökõláp.

            Fluxul de vizitatori vara ºi iarna contribuie la consolidarea economicã a comunelor limitrofe sitului, ai proprietarilor cabanelor turistice din Complexul Mãdãraº. Turismul rural este în continuu dezvoltare ºi se poate considera, ca toþi musafirii cazaþi în aceste comune au obiectiv þintã vizitarea muntelui Harghita Mãdãraº. Creºterea numãrului de vizitatori determinã implicit rularea de bani cãtre membrii comunitãþilor locale.

            În timpul verii majoritatea vizitatorilor (80%) sosesc cu autocaruri pânã la perimetrul sitului ºi în continuare sunt transportaþi de tractoare cu remorci pânã la Complexul de cabane, de unde pe o potecã turisticã bine marcatã parcurg traseul Cabane- vârful Mãdãraº ºi retur, durata cca. 2 ore. Complexul de cabane Mãdãraº este accesibil din douã direcþii pe drumurile autoforestiere modernizate, integrat prin programul Sapard dinspre oraºul Vlãhiþa ºi parþial (35%) tot prin programul Sapard dinspre Izvoare-Ivó. Deci aceste drumuri sunt practicabile ºi de autoturisme.

De aceste douã drumuri autoforestiere se racordeazã alte trei drumuri autoforestiere care asigurã accesul între Depresiunea Ciucului-Oltului li bazinul Târnavelor Mari ºi Depresiunea Gheorgheni- Bazinul Mureºului, cu posibilitate de ieºire din sit în partea nordicã ºi cu accesul la aria naturalã strict protejatã, turbãria cu vegetaþia forestierã Lacul Dracului. Aceste drumuri nu sunt accesibile iarna, nu sunt activitãþi de exploatare. Totuºi se va recomanda pentru trasee de parcurs cu motosãnii ºi vara cu quaduri, dar ºi cu autoturisme.

             În timpul iernii accesul spre Complexul de Cabane Mãdãraº este asigurat în permanenþã. Deszãpezirea drumului este rezolvatã prin concesionarea activitãþii de întreþinere de cãtre Primãria Zetea cãtre unei firme iar pentru circulaþie se percepe taxã, la bariera funcþionatã în zilele de joi-duminicã.